Şi-au mai rămas doar şapte suspecţi (Partea a II-a)

                                                               
În prima parte a articolului nu am explicat metoda prin care Jane reuşeşte să limiteze la şapte cercul persoanelor pe care le suspectează că ar putea fi antagonistul lui, Red John, motiv pentru care am decis să continuu expunerea din acest punct. Singura fiinţă în care Patrick Jane are încredere şi căreia îi împărtăşeşte cu reticenţă o mică parte din secretele intime este Teresa Lisbon, aşa că partenera pe care o ajută să soluţioneze complicate cazuri de crimă este prima căreia îi dezvăluie ce a aflat de la Lorelei: îl cunoaşte personal pe Red John şi chiar a dat mâna cu el cândva, pe parcursul celor zece ani de activitate în Biroul de Investigaţii al Californiei. 

Izolându-se în mansarda prăfuită a clădirii în care munceşte zi de zi şi în care doarme sau se războieşte cu insomniile noapte de noapte, Jane îşi forţează limitele minţii în tentativa de a rememora toate persoanele cărora le-a strâns vreodată mâna şi care s-ar fi putut afla la toate scenele crimelor săvârşite de Red John, iar rezultatul demersului său este de-a dreptul neverosimil. Eliminând din cele 2.164 de persoane cu care a dat mâna pe cele 807 femei şi pe cei 949 bărbaţi pe care i-a cunoscut întâmplător şi care nu ar putea avea nicio legătură cu operele sadicului Red John, Jane ajunge la concluzia că asasinul în serie care i-a perturbat echilibrul mintal şi l-a transformat într-un justiţiar trebuie căutat printre cei 408 suspecţi rămaşi pe lista lui.

În momentul în care un caz nerezolvat de peste 25 de ani readuce în prim-plan secta Visualize şi pe Bret Stiles, Jane observă pe peretele exterior al unui hambar de la ferma Elliston faţa zâmbitoare trasată cu sângele victimei pe care Red John o lasă ca semn distinctiv la locurile crimelor sale şi face o conexiune de bun simţ între Visualize şi Red John. Iar dacă Red John a făcut parte din cultul religios condus de Bret Stiles în prima tinereţe şi a dat startul acţiunilor criminale la acea fermă, atunci numai şapte bărbaţi din cei 408 luaţi la ţintă iniţial de către Patrick Jane ar fi putut fi prezenţi la acea dată în Elliston - California. 

Mie mi se pare trasă de păr ideea că un om ar fi capabil de o asemenea performanţă intelectuală şi s-ar putea lăuda cu o asemenea memorie de elefant, chiar dacă Patrick Jane îi spune într-un episod cercetătoarei în antropologie Sonia Kidd că "este uşor să-ţi aminteşti când nu uiţi niciodată", dar personajul principal este în aşa fel creionat în scenariu încât nu ai motive să pui la îndoială faptul că este cel mai deştept om din cameră, flerul şi capacităţile lui de observaţie şi deducţie fiind egalate numai de şarmul ce îi iradiază prin toţi porii.

În prima parte a articolului special i-am prezentat pe Bret Stiles, Gale Bertram şi Raymond Haffner, trei nume cu greutate de pe lista lui Jane, pe care ni-i putem imagina cu relativă uşurinţă în rolul lui Red John sau măcar în rolul mâinii drepte a lui Red John fiindcă sunt duplicitari şi nu duc lipsă de influenţă. În cele ce urmează, ne vom concentra atenţia pe ultimele patru persoane pe care Jane le-a luat în colimator şi cărora Bruno Heller şi numeroasa lui echipă de scenarişti le-a rezervat mai puţin spaţiu în economia acţiunii.


4. Reede Smith (Drew Powell)

Agentul FBI Reede Smith este partenerul corpolent şi iute la mânie al agentului Mancini, cei doi încăierându-se cu Kimball Cho şi Wayne Rigsby la locul unei duble crime şi fiind cu greu convinşi de miniona, dar voluntara Teresa Lisbon să nu îşi mai care reciproc pumni de faţă cu martorii aflaţi în stare de prostraţie. Cu excepţia faptului că este mai mereu pus pe harţă şi nu pierde niciun prilej de a-şi lua peste picior omologii din CBI, nu avem date suplimentare ca să ne pronunţăm asupra caracterului acestui personaj obscur, care nici nu apare de altfel decât într-un singur episod al serialului. 

Smith este iritat de ridicarea suspendării lui Lisbon, Jane, Cho şi Rigsby deoarece îi consideră responsabili de operaţiunea ratată de capturare a lui Red John, operaţiune în care şi-a pierdut viaţa fostul şef CBI Luther Wainright şi în urma căreia a fost distrusă cariera promiţătoare a agentei Darcy de la FBI. Scos din pepeni de insinuările sarcastice ale lui Patrick Jane, care nu rămâne dator cu replicile acide ca de fiecare dată, Reede Smith sare la bătaie şi aprinde un nou scandal între cele două agenţii, forţându-i pe Gale Bertram şi Alexa Schulz să se descurce cu oalele sparte şi să muşamalizeze cazul pentru ca mass-media să nu pună mâna pe subiect şi să exploateze divergenţele dintre CBI şi FBI.

Întrucât Mancini şi Smith afişează o atitudine de superioritate şi încearcă în mod constant să le ia faţa în decursul investigaţiei colegilor lor de la CBI, Lisbon îi numeşte "prostănaci" şi îşi exprimă dorinţa de a scăpa de prezenţa lor indezirabilă, suficient pentru a-l determina pe Jane să coacă un plan de punere a celor doi pe o pistă greşită. Spre deosebire de Mancini, care îşi păstrează mina serioasă, Smith arborează în majoritatea ocaziilor un zâmbet sfidător şi, în general, se crede mai inteligent şi mai haios decât este în realitate.


5. Robert Kirkland (Kevin Corrigan)

Agentul Robert Kirkland de la Apărarea Naţională este un personaj învăluit într-o aură de mister, care ar fi o alegere perfectă pentru Red John din punctul meu de vedere, singurul motiv care m-ar împinge spre concluzia că nu voi avea satisfacţia de a-l vedea în rolul inamicului public numărul 1 al lui Patrick Jane fiind obstinaţia cu care scenariştii de la "The Mentalist" îl indică ca principal suspect. Suntem obişnuiţi încă de pe vremea Aghatei Christie ca suspectul în jurul căruia se ţese plasa de indicii să nu fie niciodată adevăratul criminal. Aşa că, în spiritul serialelor poliţiste actuale, Bruno Heller ar putea sugera că Bob Kirkland este dubios şi are toate atributele ce l-ar recomanda ca Red John, după care ar putea face o întoarcere la 180 de grade, servindu-ne un criminal în serie care nici măcar nu se află pe lista lui Jane, cu toate că, în acest moment, creatorul serialului neagă cu vehemenţă această variantă. 

În tot cazul, Kirkland este singurul care îl cunoaşte pe Jane din perioada în care acesta din urmă îşi trata într-un ospiciu depresia cauzată de moartea violentă a soţiei şi a fiicei sale, primul fiind prezent în maşina Alexei Schulz atunci când şefa de la FBI i-a telefonat directorului CBI Virgil Minelli pentru a-l felicita pentru cooptarea noului consultant în echipa lui Lisbon. 

Totodată, Bob Kirkland este interesat la maximum de evoluţia cazului Red John, invitând-o la o cafea pe Teresa Lisbon doar pentru a o trage de limbă cu privire la progresele pe care le-a făcut Patrick Jane în identificarea sociopatului care i-a distrus viaţa. Pentru că refuză elegant să răspundă la întrebarea Teresei legată de originile lui şi schimbă subiectul cu prima ocazie care se iveşte, mărturisind evaziv numai că familia lui s-a mutat des şi el a crescut prin toată America, Kirkland nu poate fi deocamdată plasat cu certitudine la ferma Elliston în anul 1988, dar nici nu este exclus ca periplul părinţilor lui prin SUA să îl fi purtat în urmă cu 25 de ani prin respectiva regiune. 

El este cel care o anunţă pe Lisbon că Lorelei a evadat din închisoarea federală şi conduce investigaţia împreună cu agenta CBI, fiind convins în sinea lui că Jane nu este străin de acest act îndrăzneţ. De asemenea, Kirkland o vizitează pe Lisbon la birou cu scopul de a-i sugera să renunţe la cazul Volker, un asasin la fel de periculos ca şi Red John în aroganţa, sadismul şi cinismul lui, dar care are averea şi relaţiile necesare pentru a le face zile fripte celor din CBI şi FBI. 

După ce Lorelei Martins îl amăgeşte pe fostul ei amant Jane şi nu îi dezvăluie numele real al fostului ei complice Red John, împuşcându-l pe deasupra şi pe Jason Lennon, omul care îl ajutase pe celebrul asasin în serie să o omoare pe sora ei Miranda, intră din nou în scenă Bob Kirkland şi rezolvă pentru Red John o problemă spinoasă. Astfel, Kirkland prinde momentul în care Jane nu este prezent la spital, aşteptând ca Lennon să fie trezit de medici din coma artificială, intră în salon şi îl anihilează pe pacient cu o otravă injectată în perfuzie. Bizar este faptul că Robert Kirkland se teme în mod evident de ceea ce ar putea şti Jason Lennon despre el, întrebându-l pe acesta dacă chipul lui îi este cunoscut şi dacă l-a mai întâlnit vreodată, ca şi cum el ar fi însuşi enigmaticul Red John sau o persoană din anturajul lui Red John pe care Lennon ar fi putut-o deconspira.

Primul contact pe care îl are Kirkland cu Jane ridică de asemenea semne de întrebare fiindcă cei doi bărbaţi aproape se ciocnesc pe coridor în faţa biroului Teresei Lisbon, iar primul i se adresează celui de-al doilea cu apelativul "Mister Jane", fiind clar că îl cunoaşte, deşi nu au fost niciodată prezentaţi oficial. Surprins, Jane întreabă dacă se cunosc de undeva, iar Kirkland îi dă replica: "Dumneavoastră nu mă cunoaşteţi, dar eu vă cunosc pe dumneavoastră". De la începutul şi până la finalul sezonului cinci, relaţia dintre Jane şi Kirkland evoluează, agentul de la Apărarea Naţională fiind unul dintre puținii care i se adresează consultantului CBI pe numele mic, deşi intre ei nu s-a creat o familiaritate care să justifice acest gest, ştiindu-se însă că Red John îi spune acestuia Patrick. 

Cireaşa de pe tort este că subalternii lui Kirkland pătrund prin efracţie în mansarda lui Jane şi fotografiază toate documentele care l-au condus pe consultant la elaborarea listei cu şapte suspecţi, Bob reuşind să recreeze în propriul birou puzzle-lul complet al indiciilor. În acest context, nu-l mai bănuim pe Red John că ar avea capacităţi paranormale, cel puţin în ceea ce priveşte ghicirea celor şapte nume de pe lista lui Jane fiindcă nu ştim cum să explicăm altfel uciderea lui Eileen Turner, protagonista unei amintiri fericite din copilăria lui Patrick, despre care el nu a vorbit nimănui. Fie că este el însuşi Red John, fie că doar lucrează pentru criminalul în serie, Kirkland se află în posesia unor elemente care, îmbinate corect, au ca rezultat compunerea acelei liste misterioase pe care Red John i-o citeşte lui Jane prin vocea lui Lorelei. 

Să nu uităm însă că Patrick Jane se aştepta ca mansarda lui să fie luată cu asalt de necunoscutul infiltrat de Red John în CBI sau FBI, fapt dovedit de scobitoarea pe care o prinde în uşă înainte de a încuia cu lacătul, iar zâmbetul satisfăcut pe care îl arborează acesta când descoperă că i-a fost violat insolitul "birou" mă face să cred că tocmai l-a trimis pe Kirkland după potcoave de cai morţi, furnizându-i indicii greşite. Mergând mai departe cu raţionamentul, tare mă tem ca întraga listă care ne-a fost prezentată să nu fie o cacealma, iar Patrick să o fi indus în eroare inclusiv pe prietena lui Teresa, jucând teatru ca de obicei cu oftatul acela sfâşietor din final, situaţie în care adevărata listă rămâne un secret numai de el cunoscut.   


Surse imagini: http://whatculture.com
                           http://www.allocine.fr
                          http://kevincorrigan.net
                          http://www.imdb.com